-
Tu să mă ierți că te iubesc, Fără motiv și logică anume, M ai ajutat fără să vrei să cresc Și sus privirea să mi-o-nalț la lume. Tu să mă ierți c-am îndrăznit să te iubesc Nici nu-ți închipui ce chin îmi arde-n suflet Că îmi doresc să nu te mai zăresc Și munții de…
-
Dacă aș avea brațele crengi uscate, m-ar furnica tălpile picioarelor. Dacă aș avea părul de pe cap și barba negre, aș vrea să ies la pensie specială și să te plimb cu Bolt. Dacă aș fi normoponderal aș alerga cu colesterolul crescut după zâmbetul tău. Mă ascund în spatele indiferenței atunci când te văd și…
-
E obositor să fiu mereu la volan. Trafic aglomerat în față. Întrebări fără răspuns. Ambreiaj – frână. Angoase. Depresie. Dezamăgiri. Ambreiaj- frână. Iubiri neîmpărtășite parcate ilegal pe locul iluziilor deșarte. Natura are oroare de vid. Bag a doua. Cură cu Escitalopram – natura tinde spre echilibru perpetuu. O scot la punctu’ mort. Inerție. Contradicții. Negare.…
-
Trăiesc zi după zi privind doar în lateral, pentru că înapoi plouă peste crengile uscate și înainte e întuneric. Carpe diem frate! Până la cea mai apropiată planetă sunt 7 miliarde de ani lumină. E un punct luminos minuscul pe cupola de smoală. Nu mi-e teamă, știu că voi ajunge acolo pentru că iubesc. Am…
-
Anul ăsta am avut THE EȘEC. Se pare că nu pot fi fidel mediocrității, astfel că mai cobor uneori în pivnița aglomerată a prostiei desăvârșite. Am distrus cu stăruință și iremediabil, din fașă, o posibilă frumoasă prietenie. Sunt condamnat definitiv, cazierul meu e pătat cu gem de căpșune și nu mai am dreptul la izbăvire.…
-
Suferința e mai tandră atunci când dorm. Durerea e mai pioasă. Depinde de ceea ce visez. Am vise că am visuri, deci nu mai vreau să visez. Moartea somnului e trezirea. Nu vreau să-mi ucid somnul. De ce trebuie să mă mai trezesc? Vreau un somn etern și fără vise. Vreau un somn nemuritor și…
-
Eram în pat, blonda apărută intempestiv în cameră tușea și icnea, am întrebat-o: sunteți răcită? A infirmat laconic și a pășit peste mine în pat dându-mi pe la nas cu talpa piciorului ei care cam mirosea. A labă de picior nespălată. Domn’ Georgescu vorbea la mobil când am trecut pe lângă el, mi-a făcut semn…
-
Ceilalți așteaptă în întunericul sălii, așezați pe scaune aliniate și cu priviri hulpave, ca viața mea… viața noastră să se scurgă convențional. Prozaic. Previzibil. Unanim acceptat. Din iubirea noastră s-a plămădit miracolul vieții, epifania regăsirii sensului întâmplării că sunt. Chiar să-mi surâdă gura știrbă-a sorții? Destinul meu să fi uitat a fericirii ușă neîncuiată? Aproape…