cimitirul expune cruci pe simeze
avanpremieră la Liniște
e ca și cum mi-ar coborî un păianjen albinotic pe cristalin
și-aș uita să clipesc
nimeni nimic.
Viața e mirosul de bășină dintre “La mulți ani!” și “Dumnezeu să-l ierte”
nu vreau s-o aud pe niciuna
conformism
o sun rar pe mama pentru că-mi afectează amnezia
trăiesc pentru că uit
în timp ce alții își amintesc pe la șprițuri
Alții.
Singurătatea e atunci când nu simt vreo mână pe umăr și nu văd nicio ureche mergătoare ca-n videoclipul “We have explosive”
Let the beat control your body
Bună asta!
Dumnezeu să-l ierte!..
Nu noi.
mariuscalin.com 