criza ostaticilor din Iran s-a încheiat totul se încheie până la urmă da’ pe mine cine mă eliberează de dragostea pentru ea? s-au dus de mult cele 444 de zile au trecut două Crăciunuri și Jimmy Carter is dead. Cum pot scăpa de incontinența asta afectivă? decât să tai cu margine de vers zăbrelele de … Continue reading OSTATIC

atunci mă simt cel mai singur. clipele alea care mi se rostogolesc prin tâmple și cad ca niște bolovani din plumb pe extrasistolele mele. drumul ăla scurt către scena-eșafod. atunci mă simt părăsit de toți, de orice zâmbet sau salut discret făcut cu teama de a nu deranja interese și ierarhii. judecat, studiat, eviscerat simt … Continue reading CA UN PISTOL

nu sunt poet nici salcie la mal nu voi ploaie de-aplauze pe umeri nu vreau să dorm bățos pe-un armăsar și nici să scriu după program luni-vineri. nu vreau să stau cu mâinile împreunate și nici sfătos să mângâi creștete plecate m-ascund de invitații elitiste ipocrite ce-așteaptă adeziuni supuse și tacite. nu sunt poet și … Continue reading NU SUNT POET

…Mirabela își aruncă ochii ACOLO. Acolo unde se mai uită din când în când cu spaimă și scârbă. Acolo unde e închis individul ăla abject, care personifică tot ce detestă la un om: “Archived” din Whattsapp. Bătrân, gras, intruziv, posesiv, un Tataie Andropauză autentic. Hai, gata, că m-am săturat să pun virgule! “Fuck! NOT AGAIN! … Continue reading INVITAȚIE sau PANĂ DE CURENT ÎN BERCENI

versurile mele sunt spitalizate în fiecare zi spațiul dintre cuvinte gura mare aaaaaaaaaaa… tratamentul trebuie luat necondiționat versurile trebuie ținute sub control niște perfuzii cu rime înțepate în artera intens circulată la ore de vârf de peniță. Spațiul dintre tăceri. versurile mele au gura sus pe frunte sunt ca autoportretele lui Bryan Charnley e importantă … Continue reading TRATAMENTUL TREBUIE LUAT NECONDIȚIONAT (studiu)

ești departe de mine în universul ăsta nu te pot privi decât cu pulsul îmi zâmbești dar știu că asta a fost acum mult timp e ok și așa îmi hrănesc existența cu frânturi de trecut cu cât te îndepărtezi de mine sper să pot vedea cum era înainte să te iubesc.

I have a dream!.. imagine blurată cu chipul meu o impresie, un ultim gând că eșecul mă va omite memoria învinge cortizolul cât de rău poate ieși? nu mai citesc, privesc în față performez imagine în alb și negru cu efect retro foile de hârtie zboară audiența are capete de ștechere gen Future Sound of … Continue reading AUTOMUTILARE. STUDIU

o să crești mare și o să vezi o să crești mare și-o să știi vei învăța să te deghizezi în granit și cum să fii mereu fericit să-ți porți iubirile cu chingi legate de piept să plângi într-un dodecaedru din oglinzi să faci cruci din oase altarului erect și să-ți pui ochelari de cal … Continue reading E CA-N DRAGOSTE sau RIMA VERSULUI ALB

nu mai știu cum să evit imploziile. Am încercat de toate, m-am împrietenit cu Cipralex poate că ai dreptate Viorela: convergență temporară de interese. Diplomație, nu sinceritate. Poate că rețeta ta e cea mai safe. Rămâi eșecul meu de comunicare. Arhanghel asexuat. Tu ai scris-o. Eu te citez. Am încercat să-ți pun în brațe toată … Continue reading ȘTIINȚIFICO-FANTASMIC

sub ce soare stins ai început să fii, evanescentă hologramă cu părul despletit? destinului să fi greșit că nu pot îmblânzi speranța ce mă chinuie cu-mpunsătură de cuțit? Că ți-am greșit o știu. Irepresibil gând, glonte de-argint în tâmplă verdict executat, cuvintele sunt reci sub masca mortuară când ȘTIU că tu existi, e greu să … Continue reading EXERCIȚIU TERAPEUTIC EXECUTAT CU PERSONAL CALIFICAT