Lasă-mă să iubesc viața care izvorăște din tine
să-ți simt liniștea din somn
lasă-mă să fiu lângă tine
așa cum mă vezi
și nu mă vrei
marginal insulei care ești
visând sfoara din jurul gâtului tău
Vulcanul care sunt.
Nu-i nevoie să scoți dopul
pentru a fugi de iubirea mea
prea-plinul e însetat de patimi carnale
Imorale
Amorale
Interzise
Ți-am mutilat adevărul existenței
între haznaua minciunii unui prolog fără
cuprins
și Sfântul Graal
Iubirea mea e atemporală
și mă sperie teribil asta
De aici de la ultimul etaj al amintirilor
Se vede Partenonul
Dar tu nu mai ești.
mariuscalin.com 