ULTIMUL ETAJ

Am alergat atât de mult singur…

desculț pe cioburile speranțelor

mamă ce mainstream sună asta-

mi-ar spune acum cineva de la un anume cenaclu-

mai bine scrie că oamenii au capete de reptile și că trăiesc la diferite etaje ale aceleiași clădiri

Băi uite că n-o să scriu așa!

Știi de ce? Pentru că atunci când m-am oprit din fuga de voi, epuizat,

am auzit o altă bătaie de inimă lângă mine

o altă respirație sacadată.

Și atunci m-am simțit cu adevărat viu!

Atunci mi-am dorit pentru prima oară să încep să zbor din cădere.

Sunt depresiv, imoral, masochist,

sunt o prezență neplăcută

sunt… controversat.

Oops!

Da’ acum pot zbura

pe ritm de EKG patologic

insuficiență afectivă

Gândire critică

Aritmie literară

Dacă John Berryman a putut,

pot și eu.

O să execut preventiv un exercițiu terapeutic cu personal calificat

Am obosit să fug de voi

legat la ochi.

Leave a comment