-
în jur era o liniște amorțită care părea că nu-și dorește să anunțe nimic încercă ușa cea grea și mult prea ruginită două icnete scurte și se deschise cu un scârțâit gros, ca finalul unei simfonii păși în interiorul întunecos acum nu mai era atât de liniște își auzea foarte clar respirația și bătăile inimii
-
Omătul scârțâia metalic sub pașii lui. respira greu aici totul e mai greu. Dimineața cu nuanțe de apus arunca umbre lungi ca niște amintiri vechi care umpleau urmele de urs-neobișnuit de mari- din fața intrării. Ușa aceea grea, înghețată bocnă pesemne că era închisă Nu nu. Cu siguranță că e închisă Avea acest sentiment rânced
-
un deget îmi acoperă ochiul altele, nasul un domn cu joben trece prin mine călare pe un monociclu. pe Calea Victoriei sărbătoresc eșecul de-a te avea lângă mine. oare două existențe traumatizate puteau încăpea pe aceeași pagină? mă droghez cu eufemisme pe fereastra veche se observă pe cer Saturn fără inel de logodnă în timp
-
fantasmagoric de rapace/ pierdut în ludic machiavelic/ vreau să respir a ta tristețe/ să bat în cuie teama ta/ iubirea mea e pernicioasă, elucubrantă și meschină/ nu-i scrisă-n nicio carte cu pagini albe de la vină/ e inefabilă și crudă/ e fruct oprit irefutabil/ e zâmbet rece-al unei iele hâde/ tremur oniric după o insomnie/
-
din bucătărie răzbate miros de cârnat prăjit se apropie decembrie nu pot ignora asta îmi țin respirația încordez mușchii abdominali strâng din ochi îmi opresc bătăile inimii poate anul ăsta nu va fi la fel trebuie să cred minciuna asta n-ar fi prima vreau să mor temporar între 25 noiembrie și 3 ianuarie vreau să
-
dimineața poate ne privim scurt unii pe alții în pasaj la Universitate mă simt des privit ba uneori chiar insistent simt cu vederea periferică cum întorc capetele după mine într-o mișcare nefirească ca Linda Blair la repetițiile pentru “Exorcistul” de parcă aș fi cel mai fericit om de pe planeta asta sau cel mai depresiv
-
Posibilitatea unui cer apare atunci când întinzi mâna prin plafonul alb fără teama de a ajunge la Adevăr și fără să te uiți în jos.
-
la vârsta la care voi zburați prin cerul senin driblând rândunele și licurici eu mergeam desculț prin noroiul rece și nu mă puteam uita în sus pentru că trebuia să fiu atent pe unde și ce gândesc Nu știam că pot privi și-n sus! știam că bicarbonatul ajută vomismentul post ingestă excesivă de medicamente știam
-
pe muntele din mine zăpada nu se topește niciodată acolo sus e șuier mare vortex de amintiri puțin oxigen escaladez anaerob cu ochelari de soare eclipsat am uitat să zâmbesc o să caut desene rupestre sunt grimase preistorice poate dacă pe summit ar fi portretul tău (nu ăla de pe balcon) uriaș cât crucea de
-
Sunt pregătit să plec în orice clipă Bagajul e de mult făcut, acolo-n colț, Fără regrete ascunse-n fum de pipă și cu biletul numa’ dus în vârf de glonț. ce pasăre lugubră-mi cântă-n fața lunii? ce șuier rece mișcă frunzele uscate? cât și cu ce-am greșit în fața lumii c-am vrut să arestez în gânduri
mariuscalin.com 