Priviți: în jur sunt doar poeți
cu pagini albe ce-și așteaptă versul
ca munții cei înalți plini de nămeți
au pus sub titlul mare suspinu’ și cu stresu’
Nu-i loc de scos la tablă cu mâinile la spate
nici de verdicte surde de la-nălțimi auguste
confesiuni prea mute și prea grele
ce-arată printre lacrimi că încă se mai poate
printre vitrine mari cu rimele vetuste.
în jur sunt doar poeți. Așa vreau ca să văd
în displazia de zâmbete perfide
așa pot respira: eu sunt pentru că sunteți
vom continua să scriem în serile placide
căzând în prăbușiri
ce poate ne-or ucide.
mariuscalin.com 