melatonina îmi intră încet în sânge
mi s-au recomandat dușuri calde
și să nu mai privesc la TV
dacă adormi greu îți prescriu un
somnifer ușor.
Pe strada neagră umblă păianjeni
cu capete umane
lângă pat plutește capul tatălui meu
are ochii holbați și gura cusută.
Mă privește fix.
Simt cum groaza îmi cuprinde
măduva spinării.
Deodată în ușa de la intrare
se aud bubuituri puternice
si cineva sau ceva încearcă
cu disperare clanța.
De dincolo de ușa greu încercată
aud un râset isterico-sardonic
inima îmi pulsează în creier
sunt paralizat de groază.
Râsul baleiază de la ton de bebeluș
apoi de femeie și se amplifică
cu nuanțe de bas demonic.
În dormitorul de la etajul 7 nu intru
știu că e posibil să fie mama acolo
nu știu dacă mai e în viață
dar simt o tristețe nepământeană
îmi înghit lacrimile
în timp ce mă spăl pe dinți.
Nu-mi știu visurile da’-mi amintesc visele.
mariuscalin.com 