Dragostea-i un drum ce nu-ți dă pace,
Un foc aprins ce arde fără glas,
În brațe dulci găsești amar și ace,
Iar sufletul se rupe, pas cu pas.
Te-mbracă-n visuri, jură-n veșnicie,
Îți pune-n ochi un cer de infinit,
Dar când sinceritatea intră-n vrie,
Tot ce-i frumos devine rătăcit.
Dezamăgirea-i cea care te-ngheață,
Te lasă gol, pierdut, în suferinți,
Și-n fața ta se stinge orice dimineață,
Iar șoaptele iubirii nu au sfinți.
Dar chiar și-n umbra lacrimii amare,
Un colț de inimă, curat, tresare,
Căci după nori întotdeauna-i soare
Și uiți că tot ce e speranță moare.
mariuscalin.com 