Sunt acolo și când nu sunt.
Sunt scaunul ăla pe care stai
șezutul e limba mea aspră
și uscată
îmi doresc
să-ți odihnești AirMacșii
pe limba mea
ca să graseiez intelectual.
sunt podeaua scenei
îți simt tălpile asudate
pe pieptul meu hirsut
în timp ce îl evoci pe Camus
enervată de caniculă.
Sunt microfonul care îți soarbe
fiecare expirație articulată
îmi umplu memoria cu cuvintele tale
pentru ca la final
să ți le flegmez pe față
cu plăcere orgasmică.
Sunt paharul ăla cu suc
sunt apa aia plată
sunt berea rece la 0.33
sunt joint-ul tinereților tale
sunt hârtia igienică
sunt absorbantul intim
sunt hotel Banat
cu terasă pentru sinucigași.
mariuscalin.com 