Ăla din ultima bancă
care nu știa să numere stele
aragaz cu patru ochi
grasomega
obezu’
ăla care nu era bun la bătaie
da’ nici la carte
ăla care a aflat între timp
că a fi mediocru nu e ceva rău
și că o labă la vremea ei
face cât o mie de femei
ăla care se hrănea cu cuvinte
scrise de alții
și plângea sub bezna nopții
în perna rece
ca să poată dormi mai bine
ăla care iubea în taină
și roșea numai la gândul
că ea ar putea afla
ăla a făcut mușchi
de la cărat sacul cu deziluzii
și a învățat să înoate
printre crocodili
ăla e Rambo acum frate
al nu știu câtelea blood.
Ăla e…
nu știu cine sau ce mai e.
Urăsc oglinzile
pentru că nu știu
să mintă.
mariuscalin.com 