Mi-e dor de ploile din septembrie,
tandre și răcoroase
ca surâsul tău matinal,
mi-e dor de frunza uscată
din ierbarul meu prăfuit,
pe care am scris vers după vers
ca un chinez pe-un bob de orez.
Am palmele asudate de la emoții
râsul tău ca un clopoțel
frunza verde
bobul de orez
alb.
mariuscalin.com 