Îmi cad pene albe din aripi
Sunt devorat de tristețe și lene
iubirea de sine nu pute a bine
nu pot să citez a ta frumusețe.
timpul grăbit nu mi-e tovarăș
în gara pustie și fără peron
o strângere de mână e doar începutul
pe geamul zgâriat desenez un balon.
plouă de-un ceas pe fața-mi fierbinte
nu vreau să te uit, nu se cade, nu pot,
ceva din surâsul tău simt că mă minte
și ploaia fierbinte și lacrimi și… tot.
mariuscalin.com 