SUPUNERE

Pe planeta mea pustie,

Fără arbori și speranță

Am văzut-o în vitrină cum stătea fără să știe,

Blondă cu privirea fixă și cu un picior pe clanță.

Am rămas uimit pe loc, cu sufletul gol de gânduri,

Contemplându-i trupul galben – polimeri si cauciuc

Hai, citește-mi printre gânduri!

De dorință mă usuc!

Sânul ei sintetic, moale, ce parcă cerșește buze

Areola la derută cu un sfârc în garanție

Gura rondă doritoare de senzații cât mai tari

Unde o fi ventilul Doamne, s o dezumflu pe vecie?

Am simțit pe loc imboldul ca acasă să o duc

E femeia ideală! N are teamă de papuc.

E docilă și înghite-a mea concupiscență

Mirobolantă Dalilă,

N are minte și nici studii la seral fără frecvență.

Pot trăi cu ea o viață, armonie și consens

Stă cuminte  cum o pui, nu dorește vreo cântare

Refutabilă ființă , demon hedonist oniric

M ai convins: ma mut degrabă lângă o vulcanizare!