FĂRĂ TITLU

Spune-mi te rog cum să fiu o petală de trandafir bulgăresc care-ți cade legănat la picioare.

Nu-mi spune că sunt o brută, afară e noapte și ninge.

Spune-mi cum să fac să cresc în jurul ființei tale ca o iederă posesivă.

Spune-mi șoptit cum să îți ascult atriul drept și ventriculul stâng.

Nu-mi spune că sunt un monstru pe dinăuntru. Știu! Oglinda nu minte.

De ce nu-mi spui cum să dau afară din sufragerie inconștientul colectiv și să-mi las Eul să te iubească pe blatul din bucătărie?

Spune-mi că nu exist decât în coșmarurile tale. Spune-mi  dacă suspini la Polul Nord, ca să te pot iubi de la Polul Sud. Am roaming la ofertă.

Îți spun că oriunde te-ai afla, acolo e Nordul pe busola debusolării mele. Vâslesc neîndemânatic către tine.

Soarele răsare la apus și apune în singurul loc în care nu te regăsesc. În uitare.

Nu-mi spune că te-ai plictisit! Sunt doar 20 de versuri…

Leave a comment