ÎMPLINIRE

Sunt cel mai fericit om de pe astă planetă

Am sechestrat cu emfază sublimul,

Mă plimb pe aleile albe sub șoapte

În suflet am frig și e noapte.

Trufaș privesc la scena de jos

Sunteți atât de mici și neclari! Vai de voi!..

Deasupra am bolta albastră și vie!

Nimic nu-mi tulbură gândul în fapte

În suflet e frig și am noapte.

Stau drept să nu cad în al hăului chin

Cu brațele strans prinse de trunchiul bătrân

Pe figură a-nghețat un zâmbet ambiguu

Rănile dorm sub mireasmă de poame coapte

În suflet am frig și am noapte.

Pas după pas rămân nemișcat,

Să nu se observe vreun tremur ingrat

O ultima lacrimă înghit și-apoi strig:În suflet am  noapte și frig!