Continui

M am plamadit dintr o uniune de “am 40 de ani vreau un copil” si o dragoste neimpartasita.

Hazard genetic. Mama mi a spus odata ca avortase inantea mea o fata. Ar fi chemat o

Oana-Georgiana.

S a decis sa ma pastreze pe mine:

Blana!

Astfel am aselenizat, intempestiv si transpirat,

In lumea de maine dupa pranz.

Inceputul unui drum e mereu optimist,

Fara dureri, depresii si lacune,

Apoi incep sa stranute suspensiile trist,

Si ma intreb de ce am mai venit pe lume.

Trag de volan la dreapta ba la stanga

Drumul cel drept o arde serpuit

Nu stiu a profita, ragai pe langa

Gandind ce-ar face unei prune un cutit.