GREGAR
Ne deosebim de animale prin faptul că cică avem discernământ și putem vorbi. Adică noi, animalele, articulăm niște sunete în 6.912 limbi și dialecte și pentru asta suntem mari șmecheri.
Se spune că în felul asta am comunica între noi, ne-am exprima idei, sentimente, dorințe. De fapt, jucăm fiecare mingea la peretele propriu. Fiecare e atent la mingea lui, să nu care cumva s-o încurce cu a altuia. Nu e frumos mamă să iei lucrul altuia!
Articulăm toți deodată și fiecare pentru el. Un cor imens de monologuri. Fuck, sună ca o uriașă incantație ezoterică.
Reușisem să pătrund în liftul ticsit și decrepit de la spitalul Municipal ca să ajung la etajul 10 unde mama se chinuia după o operație la ficat. Liftiera mi-a spus duios cu privirea lui Irma Grese: “Da’ ieșiți domnu’, nu vedeți că nu se închid ușile??!”. Am rămas la parter cu un nod în gât și fluturi în stomac: există totuși speranță!